Afectiuni » Parkinson
Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-şi controla mişcările corpului. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc, în mod normal, o substanţă chimică numita dopamină. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmiţător, prin intermediul căruia celulele nervoase controlează mişcările corpului. În boala Parkinson, aceste celule nervoase, ce produc dopamina, se distrug ducând la nivele scăzute ale acesteia. Când se întâmplă acest lucru, pot apărea probleme în mişcările corpului.
Semne şi simptome:
Cele trei semne cardinale ale Afectiunii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esenţiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturală este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluţie a Afectiunii.
În 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom şi se manifestă în special în repaus şi în perioadele de stres. Tremorul este diminuat în timpul mişcărilor şi dispare în somn, este accentuat de stres şi oboseală. Tremorul devine mai puţin evident pe măsura evoluţiei Afectiunii.
Rigiditatea se referă la creşterea rezistenţei la mobilizarea pasivă a muşchilor şi este mai evidentă la mişcările voluntare ale membrului contralateral.
Bradikinezia se referă la lentoarea mişcărilor, dar include şi scăderea mişcărilor spontane şi scăderea amplitudinii mişcărilor. Bradikinezia este vizibilă prin micrografie (scris de mână mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea mişcărilor mimice), clipit rar şi hipofonie (voce diminuată).
Instabilitatea posturală se refera la tulburările de echilibru şi coordonare. Apariţia sa este o etapă importantă în evoluţia Afectiunii, deoarece instabilitatea posturală este dificil tratabilă şi este o sursă comună de invaliditate în stadiile avansate ale Afectiunii.
Demenţa survine tardiv în evoluţia Afectiunii Parkinson şi afectează 15% - 30% din pacienţi. Memoria recentă este afectată.
Alte semne sunt:
tulburări ale somnului
dificultăţi la deglutiţie
sialoree (salivaţie abundentă)
micrografie (scris mic, ilizibil)
hipofonie (voce diminuată, monotonă) şi dificultăţi la articularea cuvintelor
incontinenţă urinară şi constipaţie, datorită alterării funcţiei intestinului şi vezicii
confuzie, pierderea memoriei
tulburări ale mersului, cu paşi mici, tendinţa accentuată spre cădere prin pierderea reflexelor posturale
pierderea balansului braţelor în timpul mersului
hipotensiune ortostatică
dermatită seboreică
modificări ale personalităţii.